Vase din fontă în jar

I S T O R I C și I S T OR I E

Gatitul în vase din fontă cenușie direct în jar...

Gătitul în vase din fontă cenușie direct în jar sau pe grătarul încins cu cărbuni este unul dintre stilurile de gătit cuprinse în programul de Live Cooking Show-uri dezvoltat în cadrul proiectului Masters of Flames.

În Europa și Statele Unite această metodă de gătit este una istorică, fiind aplicată în bucătăriile castelelor, palatelor, fermelor sau ale gospodăriilor.

În Europa, de obicei, bucătăriile erau organizate în jurul unui șemineu sau al unei vetre cu foc din lemn sau cărbuni și se gătea în vase din fontă direct pe jar. În defavoarea greutății lor, vasele din fontă au fost foarte apreciate pentru rezistență, capacitatea de a fi utilizate la temperaturi foarte ridicate, inerția de căldură și gătitul antiaderent. Începând cu anii 1700 au apărut și primii producători de vase din fontă care au proiectat primele variante cu picioare turnate. Având în vedere poziția fizică a bucătarului, aplecatul repetat spre vatră pentru a urmări starea mâncării, ridicarea vasului greu, încins și plin cu lichid, temperaturile degajate de puterea focului direct și mulți alți factori, bucătăria din acele vremuri nu a fost prea ușoară pentru cei care o practicau.

Pe continentul Nord American, imediat după Războiul de Secesiune, în anul 1866, celebrul fermier texan Charles Goodnight a demarat prima campanie de comerț cu carne de vită în Statele Unite și Canada. În acea perioadă s-a dezvoltat conceptul Chuckwagon (căruță bucătărie sau bucătărie mobilă) care a venit în sprijinul comercianților cu vite pentru călătoriile lungi. Curentul Chuckwagon s-a bazat pe gătitul în foc cu vase din fontă și a durat foarte mulți ani. În acele vremuri, vasele din fontă au fost răspândite la scară largă pe întregul continent și au beneficiat de cea mai bună promovare cu ajutorul Cowboy-ilor.

În a doua jumatate a secolului al XIX -lea au apărut sobele din fontă, gătitul fiind mult favorizat din perspectiva poziției fizice a bucătarului, dar și a temperaturilor controlate ale focul închis. După anii ’60, treptat, această metodă de gãtire a dispărut, fiind înlocuită de era vaselor mult mai ușoare (aluminiu, cupru, inox...).

În România s-au fabricat vase din fontă cenușie la turnătoriile de pe lângă Combinatul Siderurgic Reșița, iar calitatea și durabilitatea vaselor produse cu mult timp în urmă este incredibilă! În patrimoniul logistic la Asociației Culturale Euro Est Alternativ există 80 de repere din fontă de Reșița cu vechime de peste 70 de ani care sunt exploatate cu succes și în prezent, ele fiind des utilizate la gătit în evenimente publice sau private de către Masters of Flames Culinary Division. 

Un rol esențial pentru durabilitate este întreținerea, chiar dacă sunt ținute pe staționare în depozit, ele trebuie periodic supuse unui proces de mentenanță: pe suprafețele pe care apar pete de rugină se curăță cu peria de sârmă, apoi se toarnă în ele o emulsie din apă cu ulei de gătit și oțet și se pun pe foc pentru a fierbe timp de minim 1 oră, după uscare se ung pe toată suprafața metalică cu  uleiuri nesicative și se depozitează în spații ferite de intemperii. În prezent, gătitul în vase din fontă îl întâlnim în bucătăria țărănească, doar în câteva restaurante sau în manifestările culinare, ceaunul fiind cel mai popular vas care ne-a rămas imprimat în minte din era fontei cenușii utilizată în bucătărie. Banatul este Regiunea Istorică a României cu cea mai mare pondere de utilizatori de vase de fontă în bucătărie, iar în anumite comunități s-au folisit inclusiv țesturi turnate din fontă cenușie.

Gătitul în vase din fontă cenușie direct în jar sau pe grătarul încins este o tehnică de gătit aplicată des de către Masters of Flames Culinary Division în foarte multe evenimente. Din anul 2008 , în cadrul proiectului Gastro Cultura al  Asociației Culturale Euro Est Alternativ, s-au demarat o serie de reprezentații practice care au adus în prim plan gătitul în vase din fontă cenușie direct în jar sau pe grătarul încins cu cărbuni în evenimente și manifestări publice: Campionatul Internațional de Gătit în Aer Liber - Cupa Polus Center Cluj (2008-2016), Cina de Ignat la Arad și București (2012-2015), 8 martie - Ziua Internațională a Femeii (2017-2019), 1 mai - Ziua Internațională a Muncii (2012-2014), Zilele Orașului Pantelimon (2013), Cupa Moldovei în Gastronomie - Iași (2011-2016), Festivalul Vlăsiei (2011-2019).

Festivalul Prazului Mioveni (2019), Festivalul Gustului Românesc by Chef Cătălin Scărlătescu (2017-2018), Centenarul Marii Uniri - Alba Iulia (2018), 1 Decembrie - Ziua Națională a României (Roman 2016, Alba Iulia 2017-2019), Gastrocrapatica - Promovarea Bucătăriei Ciobănești (în toate evenimentele 2015-2019), Gusturile Verii Sibiu (2019), Avanpremiera Sibiu Regiune Gastronomică Europeană - Muzeul Astra Sibiu și Piața Mare (2018), Festivalul Peștelui Durabil - Mamaia (2016-2017), Hanul Moara cu Noroc (2012-2016), Marpod (2019), Slanăfest Expo Transilvania (2016-2018), Romexpo (2009, 2017), Berăria H București (2016-2018), Festivalul de Jocuri și Reconstituiri Istorice Medgidia (2016-2018), Festivalul Scoicilor Laguna Verde (2015-2019), Festivalul Tradițiilor și Folclorului Românesc Zalău (2017), Zilele Etniilor din Dobrogea (Piața Ovidiu 2017), Castelul Corvinilor Hunedoara (2015), Dacia Plant Brașov (2015), Crama Gorgandin Apoldul de Sus (2018-2019), Oktoberfest Brașov (2017), Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu (2020), Bazna (2020), Pitești (2011, 2016, 2017), Festivalul Toamnei Roman (2013)...iar lista ar mai putea continua. 

La fel s-au realizat foarte multe reprezentații în cadrul evenimentelor private (petreceri, nunți, aniversări) sau în cadrul evenimentelor corporate la cererea clienților.